Baia Mare
de la Enciclopedia României
| Municipiul Baia Mare Judeţul Maramureş (MM) |
 |
 | |
| Localităţi componente |
|---|
| Blidari, Firiza, Valea Neagră |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1329 |
| Suprafaţă | 235.73 km² |
| Populaţie | 139870 locuitori (2007) |
| Densitate | 593.35 loc./km² |
| Altitudine medie | 225 metri n. m. |
| Primar | Cristian Anghel (PNL) |
| Pagină web | Situl oficial al oraşului |
|
Index municipii în judeţul Maramureş |
|---|
Baia Mare |
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Baia Mare este un municipiu situat în partea de nord-vest a României, în depresiunea omonimă, la poalele Munţilor Gutâi, pe râul Săsar.
Istoric
În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul municipiului au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului şi urme ale unor exploatări miniere din perioada dacilor liberi. Localitatea a fost menţionată documentar pentru prima dată în 1327, în 1329 a apărut consemnată cu numele de Civitas Rivuli Dominarum, iar în 1346 a primit privilegiul de oraş liber. Documente din anul 1411 amintesc de existenţa unei monetării.
După anul 1412 încep să apară primele bresle, ajungând la circa 30 de bresle în secolul al XVIII-lea. Prima breaslă înfiinţată a fost cea a croitorilor, apoi au urmat breslele măcelarilor, olarilor, tâmplarilor, tăbăcarilor, aurarilor, fiecarilor, cizmarilor. Oraşul s-a dezvoltat ca un centru meşteşugăresc, comercial şi de exploatări forestiere.
Demografie
La recensământul din 2002[1] populaţia stabilă a oraşului era de 137.921 de locuitori, cu o tendinţă negativă.
<lines size=400x180 title="Evoluţia populaţiei principalelor etnii" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,maghiari,alte etnii
1880,11183,4544,6271,368 1890,12510,4088,8109,313 1900,14156,4741,9157,258 1910,16465,5546,10669,250 1930,17879,9747,6530,1602 1956,37669,21049,15341,1279 1966,64535,43050,20560,925 1977,100985,73877,25591,1517 1992,149205,121984,25944,1277 2002,137921,114213,20466,3242 </lines>
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
- Biserica "Sf. Anton" din Baia Mare, construcție 1402, monument istoric
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1885), monument istoric
- Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, lăcaș de cult construit de credincioșii greco-catolici din Baia Mare între anii 1905-1911, monument istoric
- Turnul Ștefan din Baia Mare, o anexă a Catedralei „Sfântul Ștefan” ridicată de Iancu de Hunedoara, construcție în stil gotic, secolul al XV-lea, monument istoric
- Centrul istoric din Baia Mare
- Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare ridicată în anul 1446, parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta
- Rezervația naturală Tăul lui Dumitru (3 ha)
- Aria naturală protejată Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare (500 ha)
- Coloanele de la Limpedea (monument al naturii), arie naturală de tip geologic aflată în cartierul Ferneziu (3 ha)
- Zona de agrement „Firiza”
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000