Craiova
de la Enciclopedia României
| Municipiul Craiova Judeţul Dolj (DJ) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Făcăi, Mofleni, Popoveni, Şimnicu de Jos, Cernele, Cernelele de Sus, Izvoru Rece, Rovine |
 | |
|---|---|
| Atestare | 1475 |
| Suprafaţă | 81.41 km² |
| Populaţie | 299429 locuitori (2007) |
| Densitate | 3678.04 loc./km² |
| Altitudine | 90 metri n. m. |
| Primar | Antonie Solomon (PDL) |
| Pagină web | Situl oficial al primăriei |
|
Index municipii în judeţul Dolj |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Craiova este un municipiu situat în nord-vestul Câmpiei Romanaţi, pe terasele de pe stânga râului Jiu.
Cuprins |
Istoric
Săpăturile arheologice efectuate în arealul municipiului au scos la iveală vestigii neolitice cum este ceramica pictată policrom şi urme de locuire din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, aparţinând Culturii Coţofeni (2500-1800 i. Hr.). Au fost identificate urmele unei aşezări daco-getice importante din secolul al IV-lea î.Hr. denumită Pelendava, loc în care a fost descoperit un tezaur compus din 80 de piese de harnaşament lucrate din argint, unele placate cu aur. Pe terasa Jiului de la marginea oraşului au fost descoperite urmele unei aşezări civile romane şi ale unui castru roman din secolele al II-lea-al III-lea.
Localitatea a fost menţionată documentar pentru prima dată la 1 iunie 1475, când reşedinţa banilor Olteniei se mută de la Strehaia la Craiova. În Evul Mediu a fost moşie şi oraş, sub stăpânirea influentei familii a Craioveştilor. În secolele următoare a cunoscut o puternică dezvoltare ca reşedinţă a banilor craioveni. În secolele XVIII - XIX s-au înfiinţat aici mai multe şcoli în limba greacă şi română (prima la 1826).
Demografie
La recensământul din 2002[1] populaţia stabilă a oraşului era de 302.601 de locuitori.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
