Paşcani

Municipiul Paşcani Judeţul Iaşi (IS)

Localităţi componente
Blăgeşti, Boşteni, Gâsteşti, Lunca, Sodomeni

Amplasarea localităţii în judeţul Iaşi
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1419
Suprafaţă	6.6 km²
Populaţie	42418 locuitori (2010)
Densitate	6426.97 loc./km²
Altitudine medie	230 metri n. m.
Primar	Grigore Crăciunescu (PNL)
Pagină web	Site oficial al municipiului

Index municipii în judeţul Iaşi
Iaşi Paşcani

Index municipii în România

Adjud Aiud Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Băileşti Bârlad Beiuş Bistriţa Blaj Botoşani Brad Brăila Braşov Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Caracal Caransebeş Carei Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung-Muscel Cluj-Napoca Codlea Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dej Deva Dorohoi Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Făgăraş Fălticeni Feteşti Focşani Galaţi Gheorgheni Gherla Giurgiu Hunedoara Huşi Iaşi Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Moineşti Moreni Motru Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Orăştie Orşova Paşcani Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Săcele Salonta Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Târnăveni Tecuci Timişoara Topliţa Tulcea Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Vatra Dornei Vulcan Zalău

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Paşcani este un municipiu din judeţul Iaşi, situat pe terasele de pe dreapta văii Siretului, în zona de contact cu prelungirile Podişului Fălticeni, la 75 km vest nord-vest de municipiul Iaşi.

Istorie

Prima atestare documentară a satului Paşcani se regăseşte într-un hrisov de danie datat 8 aprilie 1419. Într-un alt document din 2 iulie 1453 emis de Alexăndrel Voievod, despre localitate se spune că face parte din moşia boierului Oană Paşca, de la care s-ar trage şi numele ei.

Dezvoltarea aşezării a avut loc ca urmare a amplasării favorabile comerţului şi a dreptului de a ţine periodic „iarmaroc”. Domnul Mihai Şuţu, confirma la 1821, dreptul lui Iordache Roset-Roznovanu să ţină 21 de iarmaroace pe an, pe moşia Paşcaniului. Din 1831 are drept de târg, iar din 1842 primeşte statutul de târg al Moldovei.

Un impuls considerabil pentru dezvoltarea sa, l-a primit Paşcaniul odată cu construirea în 1869-1870, a căii ferate Roman - Paşcani - Iaşi şi transformarea sa în nod feroviar. Tot CFR a decis construirea la Paşcani a unor ateliere pentru repararea materialului feroviar, aceste ateliere fiind decisive pentru orientarea economică a oraşului. Ca urmare a acestor evoluţii, în 1892 localitatea devine sediu al plăşii Siretul de Jos, judeţul Suceava, iar în 1923 primeşte statutul de comună urbană (oraş).

Oraşul de azi s-a format din mai multe nuclee distincte: satul Paşcani, curtea feudală şi satul Fântânele, astăzi cartierul de NV. Aceste nuclee s-au unit cu timpul şi au atras după ele şi localităţile din împrejurimi. Paşcaniul a devenit municipiu la 18 ianuarie 1995, având în administrarea sa şi satele Blăgeşti, Boşteni, Gâsteşti, Lunca şi Sodomeni.

Obiective turistice

• Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1664, cu unele refaceri în 1807)
• Casa „Cantacuzino-Paşcanu” construită în anii 1640-1650, cu două niveluri, având un foişor cu coloane de piatră în torsadă, cu un decor sculptat.
• Casa natală a lui Mihail Sadoveanu

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0