Dej

de la Enciclopedia României

Municipiul Dej Judeţul Cluj (CJ)

Localităţi componente
Ocna-Dejului, Peştera, Pintic, Şomcutu Mic

Amplasarea localităţii în judeţul Cluj

Atestare	1214
Suprafaţă	109 km²
Populaţie	38610[1] locuitori
Densitate	354,2 loc/km²
Altitudine medie	285 metri n. m.
Primar	Costan Morar
Pagină web	Website oficial al oraşului

Index municipii în judeţul Cluj
Câmpia Turzii Cluj-Napoca Dej Gherla Turda

Index municipii în România

Adjud Aiud Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Băileşti Bârlad Beiuş Bistriţa Blaj Botoşani Brad Brăila Braşov Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Caracal Caransebeş Carei Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung-Muscel Cluj-Napoca Codlea Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dej Deva Dorohoi Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Făgăraş Fălticeni Feteşti Focşani Galaţi Gheorgheni Gherla Giurgiu Hunedoara Huşi Iaşi Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Moineşti Moreni Motru Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Orăştie Orşova Paşcani Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reghin Reşiţa Roman (Neamţ) Roşiorii de Vede Săcele Salonta Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Târnăveni Tecuci Timişoara Topliţa Tulcea Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Vatra Dornei Vulcan Zalău

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Dej un municipiu situat pe stânga râului Someş, în aval de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic, în zona de contact a teraselor Someşului cu Dealurile Dejului, la 60 de km nord-nord-est de municipiul Cluj-Napoca.

Cuprins 1 Istorie 2 Obiective turistice 3 Bibliografie 3.1 Bibliografie suplimentară 4 Note 5 Legături externe

Istorie

Aşezarea este menţionată pentru prima dată în anul 1214 sub numele Dees. Au fost descoperite urme de locuire a teritoriului încă din paleolitic.

Obiective turistice

Biserici

• Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m.
• Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
• Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe", ridicată în 1776.
• Biserica cu hramul "Adormirea Preacuratei"
• Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea

Alte zone

• Clădirea fostei Primării
• Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român.
• Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
• Casa memorială Teodor Mihaly.
• Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.

Din satele componente

• Băile Ocna Dejului din apropiere.
• Biserica Romano-Catolică din secolul al XVIII-lea din satul Ocna Dejului
• Biserica "Sfântul Gheorghe" (1776), de pe strada Salbelor din satul Ocna Dejului
• Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1822-1825), cu picturi interioare din 1827, din satul Pintic

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Bibliografie suplimentară

• Coriolan Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, 1967
• Dan Mârza, File de monografie culturală dejeană, Dej, 1999 ISBN 973-0-00919-8

Note

Legături externe

• Monografia oraşului (în limba maghiară)