Târgu Mureş

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Târgu-Mureş)
Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Târgu Mureş

Judeţul Mureş (MS)
Stema Targu Mures.png
Colaj Targu Mures.jpg
Localităţi componente
Mureşeni, Remetea
Atestare 1332
Suprafaţă 66.96 km²
Populaţie 145943 locuitori (2007)
Densitate 2179.55 loc./km²
Altitudine medie 330 metri n. m.
Primar Dorin FLorea
Pagină web www.tirgumures.ro

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Târgu Mureş este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş din judeţul Mureş. Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, oraşul are ca delimitare geografică râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mureş.

Geografie

Târgu Mureş este amplasat la intersecţia a trei zone geografice Câmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m faţă de nivelul mării. Ridicat iniţial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureş, oraşul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând şi povârnişurile şi dealurile din apropiere. În prezent oraşul se întinde de o parte şi de alta a cursului râului Mureş şi pe dealul Corneşti şi dealul Nirajului.

Târgu Mureş se află la 448 km distanţă de capitala ţării, Bucureşti, la 127 km faţă de Cluj-Napoca, 189 km faţă de Sibiu şi 282 km faţă de Braşov. Oraşul cel mai apropiat de Târgu Mureş este Reghin.

Suprafaţa totală a oraşului este de 66,96 km² şi are 203,1 km reţea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km reţea canalizare publică, 225 km reţea apă potabilă şi 197 km reţea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilan. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 223,4 ha.

Fondul total de locuinţe este 57.070 împărţite în următoarele cartiere: Tudor Vladimirescu, 1848 (sau Dâmbul Pietros), Aleea Carpaţi, Budai, Zona Centrală, Cornişa, Gara de Sud, Libertăţii, Livezeni, Mureşeni, Substejăriş.

Principalul curs de apă care traversează oraşul Târgu Mureş este râul Mureş. Acesta avea în trecut trei braţe, azi rămânând unul singur. Alt curs de apă care trece prin oraş, de importanţă mai mică, este pârâul Pocloş (sau pârâul Iadului). Acesta este format din două fire de apă: pârâul Săşvar, care vine dinspre satul Livezeni, şi pârâul Pocloş, care vine din zona satului Corunca. Au mai existat şi alte mici cursuri de apă care treceau prin oraş, azi dispărute aproape în totalitate, amintite numai de toponimia locală.

Istoric

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Istoria Târgu Mureşului.

Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î. Hr.. Siturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.

Târgu Mureş în 1735

Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaşe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

Se presupune existenţa la Târgu Mureş a unei aşezări romane, dar aceasta nu a fost identificată pe teren. O mare aşezare rurală romană a fost descoperită la Cristeşti, la marginea oraşului, aşezare a cărei existenţă trece de secolul al IV-lea d. Hr.

În 1332 - 1370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurească Szekelyvasarhely sau Vasarhely . În această perioadă localitatea avea cca 70 case. Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă Braşovul avea cca 650 case, Sibiul 550, iar Bistriţa 420.

În 1482 Matia Corvin acordă oraşului dreptul de a organiza târguri mari de trei ori pe an. În 1486 îi scuteşte pe locuitorii oraşului de plata vămilor.

Prima breaslă apărută în oraş este cea a măcelarilor, în anul 1495.

Cel mai vechi nume al unei străzi din Târgu Mureş vine din anul 1511 şi este cel de Sfântul Nicolae. În acelaşi an este atestată prezenţa unei bolniţe (un fel de spital), numită Sfântul Duh.

Până în anul 1550 la Târgu Mureş au fost ţinute 13 Diete, cea mai cunoscută dintre acestea fiind cea din anul 1439. În anul 1567 localitatea apare cu 125 porţi impozabile, în registrul fiscal.

În anii 1601 şi 1602 localitatea este atacată de armatele lui George Basta, respectiv ale lui Moise Secuiul, atât fortificaţiile ei, cât şi clădirile civile, precum şi populaţia, suferind distrugeri serioase.

În 1616 Tamas Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvasarhely. Oraşul devine oraş liber.

Din ce în ce în ce mai multe drepturi dobândesc drepturi în oraş: breasla tăbăcarilor în anul 1615, a dogarilor în 1616, a blănarilor în 1618, a cizmarilor în 1620, a frânghierilor în 1628, a cuţitarilor în 1629, a aurarilor în 1641 şi a olarilor în 1642. Tot în această perioadă ia fiinţă prima breaslă a românilor din oraş, cea a tăbăcarilor.

În 1657 oraşul avea 22 bresle, cu un total de 486 meşteşugari.

Prima conscripţie care a luat în evidenţă mai clar locuitorii oraşului a fost făcută la 1699, localitatea având la acea dată 495 capi de familie care plăteau taxe.

În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.

În 1733 este atestată documentar prezenţa unui farmacist în oraş, care îşi desfăşura activitatea într-un imobil închiriat.

În 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Bolyai Farkas profesor la colegiul reformat şi fiul său creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele este purtat de o stradă şi un liceu din oraş.

În 1812 se deschide un spital, primul din Transilvania şi al doilea, ca vechime, de pe teritoriul actual al României.

În 1824 se înfiinţează breasla constructorilor.

Târgu Mureş în 1911

Anul 1848 găseşte oraşul Târgu Mureş cuprins de idei revoluţionare. Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiţie în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea şi egalitatea, să fie asigurată existenţa naţională şi folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria, să se desfiinţeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureş, în casa lui Avram Iancu, (strada astăzi îi poartă numele) au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.

În 1866 Mihai Eminescu poposeşte în Târgu Mureş. Poetul se odihneşte la Calul Bălan din strada Călăraşi 13, ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintească de trecerea poetului prin oraş.

Oraşul a fost cunoscut până în perioada interbelică sub denumirea de Murăş-Oşorhei. Atât Avram Iancu, cât şi ceilalţi fruntaşi români care au studiat sau au activat în oraşul de pe Mureş foloseau cu consecvenţă numele de Oşorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunţa "vaşarhei"), ceea ce înseamnă "târg". Denumirea de Târgu Mureş a fost adaptată în timpul administraţia interbelice.

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Revoluţia română din 1989.

Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.

La mitingul desfăşurat în 21 decembrie 1989, în piaţa centrală a oraşului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiţi revoluţionari şi-au exprimat nemulţumirile faţă de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată şi revoluţionari, urmate de schimbului de focuri, mai mulţi oameni fiind răniţi, iar unii decedaţi. Adrian Hidoş, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revoluţionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu şi Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.[1]

În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureş unul din cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România.

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Conflictul interetnic de la Târgu Mureş.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureş este declarat Oraş-martir.

Populaţie

<lines size=480x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=200000 colors=003153,F5B800,DE3163 xlabel ylabel=5 grid=xy legend> 

,total

1912,25517 1930,38517 1940,44893 1948,47043 1956,65194 1960,82740 1966,86464 1972,106159 1975,114326 1977,130051 1992,164445 2002,149577 2007,145151 2010,144370 </lines>

Spre sfârşitul secolului al XIX oraşul cunoaşte o dezvoltare urbanistică, însoţită de o creştere a populaţiei, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraş, dar şi ca rezultat al conectării municipiului la reţeaua feroviară a României.

În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creştere a activităţilor economico-culturale fapt care produce o nouă creştere a populaţiei oraşului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, oraşul ajunge să numere în anul 1948, 47043 locuitori.

În perioada socialistă datorită politicii de industrializare şi urbanizare, concretizată şi prin construirea unor noi ansambluri rezidenţiale, oraşul cunoaşte o creştere semnificativă a populaţiei, intrând în categoria marilor oraşe ale României, ajungând în anii '70 să depăşească 100.000 locuitori.

Deşi prognozele din perioada socialistă anticipau pentru anii '80-'90 o creştere explosivă a numărului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000),[2] realitatea istorică şi socială a invalidat aceste cifre. Conform recensământului din 1992 oraşul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populaţia stabilă a oraşului era de 149.577 locuitori.

Structura confesională

<pie 3d title="Distribuţia pe etnii la recensământul din 2002" size=300x150 colors=191970 xlabel> români, 75533 unguri, 70110 romi, 3660 germani, 304 altele, 434 </pie>

Recensământul din 1992 După religie au fost înregistraţi 69 700 ortodocşi, 24 923 romano-catolici, 54 443 reformaţi, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 480 evanghelişti, 355 baptişti, 900 penticostali, 1 053 adventişti, 2 132 alte religii, 992 atei.

Recensământul din 2002 În funcţie de religie există 69 726 (46,62%) ortodocşi, 44 849 (29,98%) reformaţi, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) din alte religii

Structura etnică

Recensământul din 1992: După etnie locuitorii se împart în 84 492 maghiari, 75 851 români, 558 germani, 3 259 romi, 156 evrei, 128 alte etnii.

Recensământul din 2002: Structura pe etnii este următoarea: români 75 317, maghiari 69 825, romi 3 759, germani 275, altă etnie 367.

Clima

Pentru mai multe detalii, A se vedea şi clima judeţului Mureş.

Clima este continentală moderată, iar temperaturile sunt cuprinse între -32,8°C şi +39°C.

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -4,0° -1,8° 4,0° 9,7° 14,8° 17,7° 19,4° 18,8° 14,6° 9,2° 3,7° -1,3° 8,7°
2005 -2,5° -5,3° 1,6° 9,8° 15,8° 17,6° 20,0° 19,2° 15,7° 9,3° 2,6° -0,5° 8,6°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960
Maxima 14,0° 19,0° 27,0° 32,5° 34,4° 35,3° 39,0° 38,5° 38,2° 31,5° 26,5° 18,3°
Anul 1963[3] 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927
Minima -32,8° -32,0° -27,3° -7,5° -1,6° 0,3° 4,6° 2,7° -3,3° -8,4° -19,6° -25,9°
*Anuarul statistic al României 2006


Economie

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Economia Târgu Mureşului.

În prezent în Târgu Mureş există peste 8500 de agenţi economici cu capital privat, dar şi câţiva agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat.[4]

Ramuri industriale

  • Industria construcţiilor de maşini
  • Industria chimică
  • Industria prelucrării lemnului
  • Industria textilă
  • Industria pielăriei
  • Industria alimentară

Transport

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Transportul în Târgu Mureş.

Transportul local este asigurat prin intermediul mai multor linii de autobuz şi maxi-taxi, precum şi prin intermediul taxiurilor puse la dispoziţie de mai multe firme locale de taximetrie. Autobuzele şi maxi-taxi-urile circulă între orele 5.00 - 22.30 acoperind toate zonele oraşului, precum şi cele câteva localităţi suburbane.

Legătura cu localităţile din judeţul Mureş, precum şi cu alte oraşe din România este realizată prin intermediul unor curse de autobuze sau maxi-taxi, având ca punct de plecare principal (sau de popas - în cazul curselor care tranzitează municipiul), Autogara Târgu Mureş.

Călătorii pot opta şi pentru alte tipuri de transport:rutier, feroviar sau aerian. Din punct de vedere rutier municipiul Târgu Mureş este legat de restul ţării prin două magistrale rutiere importante: drumul european E60 (Oradea - Constanţa), precum şi prin DN15 (Târgu Mureş - Bacău). Feroviar, municipiul este conectat la reţeaua naţională prin magistrala 405, aceasta fiind conectată prin Războieni la magistrala 300 (Oradea - Bucureşti), iar prin Deda la magistrala 400 (Satu Mare - Bucureşti). Călătorii au la dispoziţie 2 gări în interiorul oraşului (Gara de Nord şi Gara de Est) prin care pot beneficia de serviciile de transport ale operatorului naţional CFR.

Aerian, Târgu Mureşul este deservit de Aeroportul Internaţional Târgu Mureş, situat la 17 km de oraş în localitatea Vidrasău. Aeroportul permite efectuarea unor curse interne spre câteva oraşe printre care Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi curse spre locaţii internaţionale precum Helsinki, Copenhaga, Budapesta, Praga, Frankfurt, Dusseldorff.


Cultură

Educaţie

Clădirea Universităţii Petru Maior

În municipiu Târgu Mureş funcţionează 102 de unităţi de învăţământ care pot fi împărţite astfel: 41 pentru învăţământul preşcolare, 20 pentru învăţământul primar şi gimnazial, 6 licee, 10 grupuri şcolare, 10 şcoli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate, şi 4 instituţii de învăţământ superior.

Principalele instituţii de învăţământ liceal ale oraşului sunt: Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul „Unirea”, Liceul Bolyai Farkas, Liceul Pedagogic, Liceul Economic, Liceul de Arta, Electromureş, Colegiul Agricol "Traian Săvulescu".

Învăţământul superior în Târgu Mureş este reprezentat de instituţii de stat şi de instituţii particulare. Din prima categorie fac parte Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Petru Maior", Universitatea de Artă Teatrală. Din a doua categorie fac parte: Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Sapientia, Universitatea Tehnică Gabor Denes.

Cercetarea în domeniul ştiinţelor sociale este efectuată în unul din institutele Academiei Române, Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Şincai", înfiinţat în 1957. Cercetătorii care activează aici acoperă mai multe domenii ale ştiinţelor sociale, precum: istoria, istoria literaturii şi literatura comparată, psihologia.

Programele de cercetare derulează şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din oraş. Prin temele de cercetare abordate,[5] [6] universitatea încearcă să îşi păstreze un loc de frunte în şcoala românească de medicină[7] Un plus în consolidarea imaginii şcolii de medicină din Târgu Mureş este adus şi de centrul de instruire naţional în medicina de urgenţă, efectuat de SMURD Târgu Mureş.

Turism

Clădire din Piaţa Trandafirilor

Oraşul Târgu Mureş are o ofertă destul de bogată în ceea ce priveşte activităţile specifice turismului. Alături de activităţi de recreere, populaţia oraşului sau turiştii au la dispoziţie o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaşte istoria locurilor şi a populaţiei care trăieşte în acestă zonă.

Deşi în Târgu Mureş nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, oraşul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuşeşte să-şi păstreze aerul de oraş medieval, cel puţin în partea centrală oraşului. Aici, o serie de clădiri frumos ornamentate amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de oraşul în plină dezvoltare din perioada interbelică.

Piaţa centrală, piaţa Trandafirilor, renumită datorită trandafirilor care împodobesc piaţa în ultimii zeci de ani, este locul în care se desfăşura „Târgul de pe Mureş” fiind totodată şi punctul central din care oraşul a început să se extindă. În Piaţa Trandafirilor se regăsesc şi principalele simboluri arhitecturale ale oraşului. Palatul Culturii este un astfel de simbol, renumit mai ales datorită Sălii oglinzilor şi a vitraliilor cu care este ornată clădirea.

Alte două clădiri reprezentative pentru municipiu, aflate în apropierea Palatului Culturii, sunt şi Palatul Prefecturii din Târgu Mureş şi Palatul Primăriei. În partea opusă a pieţei Palatul Apollo şi Teatrul Naţional sunt dovada vie a evoluţie oraşului de la târg la centru cultural.

Cetatea medievală din Târgu Mureş

Un alt reper al oraşului şi totodată un punct turistic important este Cetatea medievală. Construită la începutul secolului XVII, având ziduri şi bastioane puternice, bine păstrate până astăzi, cetatea prezintă în incinta acesteia o biserică reformată cu o arhitectură gotică din secolul XIV-lea. Cetatea este şi locul unde au loc diferite acţiuni cultural-artistice, existând expoziţii de pictură, fotografie. Aceste tipuri de acţiuni au loc mai ales în perioada zilelor Târgu Mureşului, în luna iunie a fiecărui an.

Multiculturalismul şi-a lăsat amprenta asupra istoriei oraşului, dar şi asupra arhitecturii oraşului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii sunt: Biserica ortodoxă din lemn (secolul XVIII), Catedrala ortodoxă Înălţarea Domnului, Biserica Buna Vestire, Biserica Unitariană, Biserica Catolică, Templul israelit, Biserica Reformată (secolul XV).

O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viaţa culturală a oraşului precum Casa Teleki, Casa Banyai, Casa Kopeczi, Casa cu Arcade, Biblioteca Teleki-Bolyai.

Tradiţia, cultura şi istoria oraşului poate fi cunoscută vizitând muzeele oraşului situate în zona centrală a oraşului: Muzeul de Etnografie şi Arta Populară, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Judeţean Mureş.

Piaţa Teatrului, piaţă adiacentă Pieţei Trandafirilor

Identitatea oraşului este reprezentată prin intermediul monumentelor şi statuilor presărate pe întreg spaţiul Târgu Mureşului. Cele mai semnificative sunt Monumentul Latinităţii, Statuia lui Avram Iancu, statuia primarului Emil Dandea, Statuia ostaşului român, statuia reprezentându-i pe Bolyai Farkas şi Bolyai Janos.

Facilităţile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsă legătură cu aşezarea geografică a oraşului. Oraşul fiind amplasat pe cursul râului Mureş a făcut posibilă construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului există mai multe bazine pentru înot şi unul pentru plimbări cu barca, acesta din urmă comunicând direct cu râul Mureş. Tot aici sunt amplasate şi o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei.

În apropierea complexului se desfăşoară Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România.[8]

De asemenea oraşul deţine şi o Grădină Zoologică, a doua din ţară, ca întindere şi varietate a speciilor.[9] Grădina a fost înfiinţată în 1960 şi este amplasată într-un parc deosebit, Platoul Corneşti. Construită pe o suprafaţă de circa 20 ha, grădina zoologică are în îngrijire peste 500 de animale, acestea făcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul grădinii se află: urşi, lei, lupi, leoparzi, jaguari, şerpi, crocodili, maimuţe, etc.

Platoul Corneşti este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Corneşti, oferă o perspectivă încântătoare asupra văii superioare a Mureşului. În interiorul parcului există un teatru de vară, un trenuleţ pentru copii cu linie îngustă, un restaurant construit undeva la începutul secolului XX.

În prezent există planuri, aflate într-o stare avansată de proiectare, pentru a realiza o telegondolă, lungă de 1815 m, care să lege complexul de agrement Weekend cu platoul Corneşti. Proiectul este apreciat de edilul oraşului ca fiind deosebit de important pentru municipiul Târgu Mureş, [10] acest proiect ar putea fi unul din elementele care ar permite revigorarea turismului în Târgu Mureş.

Personalităţi

Placa comemorativă, amplasată în anul 1936, care aminteşte de trecerea poetului Mihai Eminescu prin Târgu Mureş în anul 1866
Vezi şi lista primarilor din Târgu Mureş.

Cetăţeni de onoare

Oraşe înfrăţite

  • Baja (Ungaria)
  • Bournemouth (Regatul Unit)
  • Budapesta| (Ungaria)
  • Chişinău (Moldova)
  • East Renfrewshire
  • Ilmenau| (Germania)
  • Güzelçamlı (Turcia)
  • Kecskemét (Ungaria)
  • Seghedin| (Ungaria)
  • Zalaegerszeg (Ungaria)

Mass Media

Cea mai veche publicaţie din Târgu Mureş, care a supravieţuit şi în regimul comunist este revistă literară Vatra. După evenimentele din 1989 presa în Târgu Mureş a cunoscut o dezvoltare semnificativă în toate cele trei ramuri: presă scrisă, radio şi TV. La scurt timp după schimbarea regimului din 1989 au apărut două din cotidienele existente şi în prezent: Cuvântul liber, în limba română şi Nepujsag, în limba maghiară. Următoarele gazete, apărute la câţiva ani depărtare de cele două sunt: 24 ore mureşene, Ziarul de Mureş, Zi de zi, Vocea Mureşului şi Harghitei. Sectorul de anunţuri, informaţii şi divertisment este acoperit de mai multe publicaţii precum: Informaţia de Mureş, Piaţa Mureşeană, Revista Flash, Központ, Vásárhelyi Hírlap.

Radioul în Târgu Mureş a avut o dinamică asemănătoare presei scrise. În 1989 exista doar postul public de radio, Radio Târgu-Mureş, care a emis până în luna ianuarie 1985 când au fost desfiinţate toate radiourile teritoriale din ţară. La începutul anilor '90 a apărut prima staţie locală privată din oraş, radio Uniplus. Adoptând o grilă de programe diferită de cea a postului public, muzică recentă din peisajul românesc şi internaţional, concursuri, interviuri, etc a devenit pentru o perioadă de timp principalul post de radio al oraşului. În anii următori segmentul de piaţă a fost completat de alte posturi private de radio precum radio Contact, Radio MIX fm, Radio GaGa. Pe parcursul anilor au apărut şi alte posturi de radio precum Radio Europa FM, Kiss FM, One FM, PRO FM.

Următoarele televiziuni sau staţii locale al televiziunilor cu acoperire naţională emit pe teritoriul oraşului: Televiziunea Târgu Mureş, ProTV Târgu Mureş, Antena 1 Târgu Mureş, PrimaTV Târgu Mureş, Ştii TV.

Sport

Oraşul este reprezentat în mai multe sporturi printre care lupte-libere, fotbal, handbal, baschet, volei, futsal şi wushu. În Târgu Mureş există trei echipe de fotbal, toate acestea evoluând în Liga a III-a: Maris Târgu Mureş, Gaz Metan Targu Mures şi Trans Sil Târgu Mureş. Cea mai populară echipă este Maris Târgu Mureş (fosta ASA), fiind singura care a jucat în Liga I şi în cupele UEFA. La baschet oraşul este reprezentat de echipa BC Mureş care joacă în prima divizie şi care la sfârşitul campionatului din anul 2006/2007 s-a clasat pe locul 9.

Sănătate

Spitalul Judeţean de Urgenţă Mureş
  • 2 spitale - 1 municipal cu 11 unităţi specializate (boli contagioase, chirurgie, TBC, neurologie, dermatologie, urologie, ginecologie, oftalmologie, maxilo-facială, pediatrie, distrofici)
  • 1 spital judeţean cu 7 secţii
  • 20 farmacii
  • 36 dispensare , 9 policlinici, centru de recoltare şi conservare a sângelui
  • Salvare + SMURD

Note

  1. ↑ http://www.ziaruldemures.ro/fullnews.php?ID=2544
  2. ↑ Mureş: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu. Editura Sport Turism. Bucureşti 1980
  3. ↑ aceaşi temperatură a fost atinsă şi în 1942
  4. ↑ Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureş
  5. ↑ http://www.umftgm.ro/infra_cercet/str_cercet.html
  6. ↑ http://www.umftgm.ro/Rap_cercetare/rap_cercet_2005.pdf
  7. ↑ http://www.umftgm.ro/plan/planop2005.pdf
  8. ↑ http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=index&rss=1&id=320886
  9. ↑ http://www.tirgumures.ro/e107/page.php?41
  10. ↑ http://www.romanialibera.ro/a107228/telegondola-peste-targu-mures.html

Bibliografie

  • Kovács, György - Tîrgu-Mureş, Editura Meridiane. Bucureşti 1962
  • Dános, Miklós - Tîrgu-Mureş, Editura Meridiane. Bucureşti 1966
  • Şoneriu, Ion; Mac, Ion - Judeţul Mureş, Editura Academiei R.S.R., Institutul de geografie. Bucureşti 1973
  • Lupu, Aurel; Marcu, Oliviu; Ploeşteanu, Grigore - Mureş: Monografie, Editura Sport Turism. Bucureşti 1980
  • Poptămaş, Dimitrie - Philobiblon mureşean, Editura Biblioteca Judeţean Mureş. Târgu Mureş 2003
  • *** Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureş, Editat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Mureş
  • Popa, Traian - Monografia oraşului Târgu-Mureş, Editura Ansid. Târgu Mureş 2005. (reeditarea ediţiei originale din 1932, Tipografia Corvin)
  • Man, Ioan Eugen - Târgu-Mureş, Istorie urbană de la începuturi până în anul 1850, I., Editura Nico, Târgu Mureş, 2006 ISNB (10) 973-88074-8-4

Vezi şi

Legături externe

Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Târgu_Mureş&oldid=56848”