Comăneşti

Oraşul Comăneşti Judeţul Bacău (BC)

Localităţi componente
Podei, Vermeşti

Amplasarea localităţii în judeţul Bacău
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1409
Suprafaţă	3.2 km²
Populaţie	23458 locuitori (2010)
Densitate	7330.63 loc./km²
Altitudine medie	350-400 metri n. m.
Primar	Viorel Miron (PNL)
Pagină web	Site oficial al oraşului

Index oraşe în judeţul Bacău
Bacău Buhuşi Comăneşti Dărmăneşti Moineşti Oneşti Slănic-Moldova Târgu Ocna

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Comăneşti este un oraş din judeţul Bacău, situat în Depresiunea Dărmăneşti, pe râul Trotuş, la 58 km sud-vest de municipiul Bacău.

Istorie

Zona oraşului Comăneşti a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămăşiţe din această perioadă au fost găsite în satul aparţinător Vermeşti. Numele oraşului vine de la cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menţionare pe o hartă datează din 1696, pe harta Samson.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900), dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloia. A fost declarat oraş în 1952.

Economie

Comăneştiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporţie mai mică există în zonă şi resurse de petrol. În satul component Vermeşti există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajaţi, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas şomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia oraşului îl are şi industria alimentară. Importantă pentru economia oraşului este şi centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25MW şi a fost construită în 1954.

În anul 2003 Comăneştiul avea o rată a şomajului de 18,1%, mult peste media naţională, ceea ce a dus la declararea oraşului ca zonă defavorizată.

Obiective turistice

• Biserica cu hramul „Sfântul Spiridon”, ctitorie din secolul al XVIII-lea a familiei Ghica
• Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XIX-lea)
• Palatul „Ghica-Comăneşti” (1890), azi muzeu
• Clădirea gării CFR (1890)

Bibliografie

• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0