Târgu Lăpuş
de la Enciclopedia României
Oraşul Târgu Lăpuş Judeţul Maramureş (MM) |
|
Localităţi componente |
---|
Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcuşeni, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni |
Amplasarea localităţii în judeţul Maramureş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1291 |
Suprafaţă | 15.13 km² |
Populaţie | 12953 locuitori (2010) |
Densitate | 856.11 loc./km² |
Altitudine medie | 280-360 metri n. m. |
Primar | Mitru Leşe (PDL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei |
Index oraşe în judeţul Maramureş |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Târgu Lăpuş este un oraş din judeţul Maramureş, situat în Depresiunea Lăpuş, pe râul Lăpuş, la 47 km sud-est de municipiul Baia Mare.
Obiective turistice
- Muzeul etnografic
- Biserica reformată din secolul al XVIII-lea
- Biserica romano-catolică (1831)
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1868)
- Muzeul eroilor căzuţi în timpul primului război mondial
- Mănăstirea Rohia (de călugări), cu biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1923-1924) se află în satul Rohia. Mănăstirea posedă un muzeu cu colecţii de icoane pe sticlă şi pe lemn, datând din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, precum şi o bibliotecă cu peste 25000 de volume.
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1600) din satul Rogoz
- Biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (secolul al XVIII-lea) a fost strămutată din satul Suciu de Sus în satul Rogoz
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (secolul al XVII-lea) din satul Dobricu Lăpuşului
- Biserica din lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1701) din satul Dobricu Lăpuşului
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1689) din satul Inău
- Biserica din lemn cu hramul „Sfânta Maria” (secolul al XVIII-lea) din satul Fântânele
- Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (secolul al XVIII-lea) din satul Răzoare
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (secolul al XVIII-lea) din satul Boiereni
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (secolul al XVIII-lea) din satul Dumbrava
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1700) din satul Răzoare
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1830) din satul Groape
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1850) din satul Cufoaia
- Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1860) din satul Stoiceni
- Biserica reformată din secolul al XVIII-lea din satul Dămăcuşeni
- Rezervaţia naturală Cheile Lăpuşului
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note